Într-o mișcare care zguduie relațiile internaționale, Elon Musk și Donald Trump au anunțat închiderea definitivă a USAID, agenția americană responsabilă de asistența externă și dezvoltarea post-război. Decizia, primită cu aplauze de figuri politice precum Dmitri Medvedev, dar și cu îngrijorare de aliații SUA, marchează un moment de cotitură în politica globală.
O analogie istorică: De la Planul Marshall la o Americă izolată
În 1947, secretarul de stat George Marshall lansa unul dintre cele mai ambițioase programe de reconstrucție economică din istorie. Planul Marshall a salvat Europa Occidentală de haosul economic postbelic, stabilind SUA ca lider mondial în reconstrucția globală.
Acum, în 2025, administrația Trump-Musk alege calea inversă: în loc să reconstruiască, dezmembrează. USAID, succesorul instituțional al Planului Marshall, este catalogată drept „organizație criminală” și închisă fără avertisment.
Dacă după Al Doilea Război Mondial America a ales să își consolideze influența prin ajutor economic, acum asistăm la o retragere fără precedent. SUA nu mai vrea să „gestioneze lumea”, ci doar să își apere interesele naționale. Însă ce înseamnă asta pentru România și alte țări dependente de sprijinul american?
Impact: Programe suspendate, haos în ONG-uri
România a beneficiat de programe USAID încă din anii ’90, când tranziția economică și socială avea nevoie de sprijin extern. De-a lungul anilor, finanțarea americană a ajutat la combaterea corupției, dezvoltarea societății civile și sprijinirea unor categorii vulnerabile.
Organizațiile care ofereau asistență refugiaților și victimelor traficului de persoane pierd o sursă crucială de finanțare.
Inițiativele internationale anticorupție și de transparență, cum sunt cele susținute de USAID prin diverse ONG-uri, riscă să fie încetinite sau abandonate.
Proiectele de incluziune socială și educație pentru grupurile defavorizate sunt grav afectate.
În țările din Africa sau Asia, unde USAID asigura ajutor alimentar și sanitar pentru milioane de oameni, efectele vor fi vizibile.
Cine câștigă și cine pierde?
Pentru Moscova, decizia pare o victorie strategică. Medvedev a lăudat public închiderea USAID, subliniind că aceasta blochează un „Deep Throat” al politicii americane. Însă, dacă Rusia vede un avantaj, aliații SUA din Europa sunt tot mai îngrijorați.
Un semnal clar al schimbării este și poziția senatorului Marco Rubio, care recunoaște că hegemonia americană se apropie de sfârșit. SUA pare să-și asume un rol nou, mai puțin implicat în gestionarea lumii, și mai concentrat pe propria sa putere.
Însă istoria ne arată că o Americă izolată nu aduce stabilitate. În anii ’30, politica de izolaționism a SUA a fost unul dintre factorii care au permis ascensiunea regimurilor totalitare și declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Dacă acest nou val de izolaționism va duce la un scenariu similar sau la o reconfigurare a puterilor globale, rămâne de văzut.
România între două lumi
România s-a bazat timp de decenii pe sprijinul SUA, atât economic, cât și militar. Cu un partener strategic care acum pare să-și reconsidere angajamentele, întrebarea este: cum ne adaptăm?
Dacă America se retrage din jocul global, Europa trebuie să se pregătească să joace un rol mai activ. Însă, în contextul unor lideri europeni descriși de Putin ca fiind „gata să stea la picioarele stăpânului lor”, viitorul pare mai incert ca niciodată.
În final, închiderea USAID nu este doar o decizie birocratică, ci un simbol al unei Americi care alege să-și închidă ușa lumii. Pentru România, Europa și întreaga comunitate internațională, acest moment va fi un test al maturității politice și economice. Rămâne de văzut cine va supraviețui acestei schimbări de paradigmă și cine va cădea sub greutatea unei lumi în reconfigurare.