În timpul pandemiei de Covid-19, istoricul și futurologul Yuval Noah Harari a avertizat că lumea nu va mai fi niciodată la fel. Într-un articol publicat în Financial Times în martie 2020, el sublinia că pandemia va accelera tendințele preexistente, oferind statelor și corporațiilor pretexte pentru a extinde supravegherea digitală, a schimba raporturile de putere și a redefini ordinea mondială.
Astăzi, la câțiva ani distanță, predicțiile sale sunt confirmate de realitate. Pandemia a fost un catalizator pentru schimbări profunde care au dus la escaladarea conflictelor globale, dezvoltarea exponențială a inteligenței artificiale, ascensiunea partidelor radicale în Europa, revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA și o confruntare deschisă între marile puteri.
1. Inteligența Artificială: Noua Arma a Suprematiei Globale
Unul dintre cele mai puternice efecte ale pandemiei a fost accelerarea dezvoltării inteligenței artificiale. În doar câțiva ani, modelele AI precum ChatGPT au devenit indispensabile în economie, educație și securitate. În prezent, AI-ul are capacitatea de a automatiza sarcini complexe, de a genera conținut și de a influența deciziile geopolitice.
Însă această avansare nu a rămas fără răspuns. China, conștientă de pericolul dominației tehnologice occidentale, a lansat DeepSeek, un model AI avansat care concurează direct cu OpenAI. Beijingul vede în AI nu doar un instrument economic, ci și o armă strategică pentru controlul informației și dominația geopolitică.
Harari avertiza în Homo Deus că „cei care controlează algoritmii vor controla viitorul”. Acum, această bătălie pentru supremația AI determină noua dinamică a puterii globale.
2. Tehnologia în Slujba Războiului: Arme Laser, Drone și Suprematia Militară
O altă predicție a lui Harari a fost că pandemia va oferi guvernelor pretextul perfect pentru a dezvolta tehnologii de supraveghere și control. Astăzi, vedem acest fenomen în domeniul militar.
Marina Militară Americană a anunțat recent că folosește arme laser pentru doborârea dronelor. Aceste sisteme de energie direcționată, precum HELIOS, marchează o schimbare majoră în conflictele moderne. Dacă până acum războaiele erau dominate de rachete și proiectile balistice, viitorul aparține armelor invizibile, rapide și imposibil de interceptat.
De asemenea, dezvoltarea dronelor autonome bazate pe AI schimbă complet regulile războiului. Ucraina și Israel folosesc deja drone semi-autonome, iar China și SUA dezvoltă tehnologii capabile să ia decizii de atac fără intervenție umană. Această realitate ridică întrebări esențiale: Cine controlează aceste arme? Cine decide când și cum sunt folosite?
3. Haos Geopolitic: De la Afganistan la Ucraina și Orientul Mijlociu
Retragerea SUA din Afganistan: Începutul Decăderii Occidentale?
În august 2021, Statele Unite au decis retragerea bruscă din Afganistan, punând capăt unui război de 20 de ani. Prăbușirea rapidă a guvernului afgan susținut de americani și revenirea talibanilor la putere au fost interpretate ca un semn al slăbirii influenței occidentale.
În Lecții pentru Secolul XXI, același Harari scria că imperiile nu cad printr-un dezastru singular, ci printr-o serie de erori strategice. Afganistanul a demonstrat lumii că SUA nu mai este dispusă să mențină ordinea globală cu aceeași forță ca în trecut.
Invazia Ucrainei: Rusia și Sfârșitul Iluziilor Occidentale
În februarie 2022, Rusia a invadat Ucraina, declanșând cel mai mare conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial. Dacă înainte de pandemie mulți credeau în „sfârșitul războaielor între marile puteri,” realitatea a demonstrat contrariul.
Occidentul a răspuns prin sancțiuni și sprijin militar pentru Ucraina, însă conflictul a evidențiat o lume multipolară în care Rusia, China și aliații lor contestă hegemonia occidentală. Harari a avertizat de mult timp că ordinea globală bazată pe democrație și liberalism este fragilă.
Israel vs. Iran: Un Război În Plină Expansiune
În 2023, Israelul a atacat Fâșia Gaza ca răspuns la atacurile Hamas, iar în 2024 a lovit direct obiective din Iran. Aceasta marchează o escaladare periculoasă a conflictului din Orientul Mijlociu.
În paralel, căderea regimului Assad din Siria, un guvern sprijinit de Rusia, indică o schimbare majoră în echilibrul de putere. Dacă înainte de pandemie, Rusia domina teatrul de operațiuni din Siria, acum retragerea sa din cauza războiului din Ucraina a lăsat un vid de putere care este rapid exploatat de Iran, Turcia și grupările locale.
Harari sublinia în Sapiens că „istoria este plină de imperii care credeau că sunt invincibile, până când s-au prăbușit brusc”. Vedem acum cum ordinea din Orientul Mijlociu se schimbă radical.
4. Radicalizarea Europei și Revenirea Lui Trump
În Europa, pandemia și crizele geopolitice au alimentat ascensiunea partidelor radicale. Franța, Germania și Italia au văzut o creștere semnificativă a mișcărilor naționaliste, iar euroscepticismul este mai puternic ca niciodată.
În SUA, Donald Trump și-a pregătit revenirea la putere, promițând o politică externă izolaționistă și o abordare dură față de China. Relația sa cu Elon Musk, promotorul unei viziuni tehnologice independente de reglementările guvernamentale, ar putea duce la o reconfigurare completă a ordinii mondiale.
Dacă ar fi să reținem un singur aspect, acela ar fi că istoria nu urmează un curs prestabilit. Criza sanitară globală a fost doar începutul unui nou capitol al umanității, în care tehnologia, geopolitica și inteligența artificială vor decide viitorul.
Harari spunea în Sapiens: „Cel mai puternic lucru din lume nu este adevărul, ci poveștile pe care alegem să le credem.” Astăzi, scena acestor povești este dedicată AI, liderilor politici radicali și noilor tehnologii care schimbă rapid echilibrul global.