18 februarie 2025

Sub influența propriului „descendent”

Europa a fost, timp de secole, epicentrul civilizației occidentale, locul de unde au pornit marile imperii, inovațiile culturale și revoluțiile economice. Într-un paradox istoric, însă, continentul care a pus bazele Statelor Unite ale Americii a ajuns, în ultima sută de ani, sub influența propriului „descendent”. Astăzi, asistăm la un moment de cotitură: Uniunea Europeană încearcă să își recapete poziția de jucător global autonom, în timp ce SUA încearcă să își mențină hegemonia. Pentru a înțelege această dinamică, trebuie să privim înapoi, la modul în care SUA a reușit să eclipseze Europa și cum continentul încearcă acum să își redobândească autonomia.

Descoperă
18 februarie 2025

În contextul actual în care România se confruntă cu provocări geopolitice majore – de la conflictul din Ucraina la expansiunea extremismului atât în țară, cât și la nivel european – stabilitatea politică internă devine imperativă pentru menținerea poziției noastre pro-europene și pentru a rămâne în afara zonei de influență rusă

În acest cadru, inițiativa AUR și SOS România de a depune moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Marcel Ciolacu („Premierul NORDIS trebuie să plece!”) a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public.
Diviziunile din cadrul USR sunt evidente: pe de o parte, lideri precum Ionuț Moșteanu par să ia în calcul votarea moțiunii, sugerând o deschidere spre o alternativă politică – însă cu riscul de a prelungi mandatul lui Ciolacu, întrucât moțiunea, chiar votată, este susceptibilă de a nu aduna suficiente voturi.
Pe de altă parte, Cătălin Drulă avertizează că susținerea unei moțiuni inițiate de AUR ar semnala indirect o acceptare tacită a guvernului actual, făcându-l astfel mai puțin vulnerabil la schimbări.
Această ambivalență nu doar că complică imaginea USR, ci îi erodează șansele de a se poziționa clar ca un partid matur și responsabil pe scena națională.

Descoperă
18 februarie 2025

Klaus Iohannis și moștenirea unui președinte care a ales să fie președinte.

România a avut, în ultimele decenii, președinți cu stiluri de conducere foarte diferite. Ion Iliescu a fost liderul tranziției postcomuniste, Emil Constantinescu a promis reforme dar s-a lovit de limitele sistemului, iar Traian Băsescu a impus un model de președinție marcat de conflict și polarizare politică – un președinte „jucător” foarte bun, dar forțat de circumstanțe și probabil cel mai carismatic președinte din istoria noastră de până acum.

Descoperă